Nu mi-as fi inchipuit niciodata ca de gerul Bobotezei eu ma voi plimba in tricou si geaca de piele la Vulcanii Noroiosi. Vremea din 7 ianuarie a fost o surpriza foarte placuta, cand in loc de iarna am avut parte de o superba zi de primavara.
Si daca nu stiati deja, pe 7 ianuarie ma serbez si eu pentru ca al doilea nume al meu este Ioana. Asa ca o data pe an mai raspund si la numele asta.
Planul pentru vulcani a fost unul spontan. In loc de plimbare in Herastrau sau o iesire la o terasa sau un restaurant ce ar fi sa iesim din Bucuresti? Iar Vulcanii Noroiosi sunt un obiectiv foarte drag mie, pe care l-am vizitat de mai multe ori.
Iar in judetul Buzau sunt o multime de locuri foarte interesante care merita vazute. Cu drumurile stam mai rau, dar daca va pasioneaza si un pic de off road si va tine masina merita intr-adevar!
Cum a inceput totul?
Initial credeam ca daca plecam de dimineata avem sanse sa vizitam 3 obiective. Ba mai mult, de ce nu 5? In plan mai era Focul Viu, la care am ajuns o data, dar din pacate nu l-am putut vizita. Asa ca inca il am pe lista.
Dar in drumul spre Focul Viu este si Platoul Meledic, cu Lacul fara fund, relieful carstic salin si tabara de sculptura.
Si tot destul de aproape se afla localitatea Colti cu muzeul Chihlimbarului si asezarile rupestre de la Alunis (care dupa un mic research am aflat ca iti iau lejer o zi ca sa le vizitezi).
Asa ca speram sa ajungem macar pana la Focul Viu.
Paclele Mici
Prima oprire a fost la paclele mici, care sunt de fapt mai mari, si pe care le vizitezi dupa ce urci un deal. Masina se poate lasa la baza dealului, intr-o parcare platita, pentru numai 3 lei pe zi si in plus beneficiezi si de toaleta, apa pentru curatarea bocancilor daca ai nevoie, iar acolo este si un mic magazin cu apa, suc, bere si preparate traditionale, gen dulceata de catina.
Domnul care se ocupa de popas este foarte amabil si ne-a ajutat cu informatii importante despre vulcani, dar si despre obiectivele din jur.
Urcarea pana la paclele mici nu este grea si in maxim 20-30 de minute ajungi sus intr-un mers lejer.
Personal, mie mi s-au parut impresionante paclele mici si am putut observa cum se schimba relieful in timp. Prima data cand am ajuns aici erau doar cativa vulcani in mijlocul unei intinderi de iarba. Fara peisaj lunar, fara cratere spectaculoase si desigur, fara plata la intrare. Cred ca zona abia se forma. De acolo sa i se fi si tras numele de “paclele mici”.
Acum zona este mult mai intinsa si peisajul lunar specific este cat vezi cu ochii. Craterele sunt active si spectaculoase, iar pozele ies superb.
Intrarea este 4 lei de persoana.
Paclele Mari
Am plecat spre paclele mari cu vestea ca vulcanii s-au cam stins acolo si ca au mai ramas doar 3-4. Din pacate asa este. Imi aduc aminte de prima data cand am ajuns acolo intr-o excursie cu scoala. Mi s-a parut totul fascinant, erau o gramada de vulcani cu cratere inalte, activi si interesanti.
Dar acum, asa cum dincolo relieful s-a schimbat, asa s-a intamplat si aici, dar in sens opus. Zona a ramas mai uscata, iar pozele nu mai arata la fel.
Dar este in continuare cea mai accesibila zona, parcarea fiind chiar vis-a-vis de intrare (ma gandesc aici la parintii cu copii si persoanele care nu pot urca pe munte). Probabil zona va mai fi activa ceva vreme, dar este clar ca se indreapta spre stingere.
Intrarea este tot 4 lei de persoana.
Paclele Beciu sau vulcanii noi
Tot de la domnul de la popas am aflat ca de curand s-a dezvoltat o zona noua de vulcani. Cel mai simplu o gasiti pe google maps si porniti navigarea.
Daca nu folositi maps, cum va intoarceti de la vulcanii noroiosi (mari sau mici; punctul de reper este panoul care te directioneaza catre ei si respectiv intersectia de acolo), faceti urmatoarea strada la dreapta catre Beciu. Bineinteles, daca veniti invers, inainte de a ajunge la vulcani faceti stanga spre Beciu – exista un indicator.
De acolo porniti pe un drum destul de greu de mers pe el, stramt si cu portiuni de pamant, dar peisajul merita efortul. Dupa cativa kilometri ajungeti la o alta intersectie unde faceti dreapta si iar stanga la urmatoarea bifurcatie. Aici veti vedea deja “lava” gri scurgandu-se pana la drum, deci veti sti ca ati ajuns bine.
Pana la vulcani nu mai este mult.
Zona este nou formata, nu este la fel de intinsa, dar are potential mare. Vulcanii sunt foarte activi si i-am auzit imediat cum ne-am dat jos din masina. Cel mare face atata zgomot ca zici ca se sparg valurile la mal.
Vulcanii sunt foarte apropiati unul de altul si sunt multi, asa ca nu va veti putea deplasa prea mult fara sa ma murdariti considerabil. Noi am mers pana la vulcanul cel mare si de acolo am facut poze.
Zona este superba si merita vizitata! Inca nu este imprejmuita si nu se plateste nicio taxa. Si intr-adevar vulcanii sunt mai spectaculosi decat in celelalte doua locuri!
Unde am mancat?
Dupa ce am vizitat cele 3 locuri cu vulcani ni s-a facut destul de foame. Asa ca am oprit la Casa Matei unde am mancat cate o ciorba si o portie de mancare. Optiunile sunt destul de variate, gasiti si preparate traditionale, dar si vegane, iar preturile sunt ok.
Iar apoi, dupa ce am mancat cu pofta, am pornit spre casa. Se facuse deja destul de tarziu, incepea sa se intunece si am considerat ca daca la urcarea pe dealul spre vulcanii mici este asa noroi sigur in padure spre Focul Viu va fi mai rau.
Asa ca vor urma inca doua parti pentru aceste trasee, dar mai in primavara pe vreme mai calda si uscata.
Oricum, ideea ca am putut face aceste trasee pe 7 ianuarie a fost minunata, si mi-a facut placere sa imi serbez astfel ziua onomastica.
Iar daca aveti chef de o iesire de weekend nu foarte departe de Bucuresti, dar nici la clasicul munte, va recomand cu drag Vulcanii Noroiosi.
Pana data viitoare,
From Mona with Gloss
Credit foto: Vik Eftimie