Concurs

Concurs Povesti de vara (si 6000 de like-uri)

Comments (57)
  1. belehuz says:

    pentru mine fiecare zi de vacanta petrecuta cu copilul meu e o adevarata aventura,facem tot felul de trasnai.

  2. Rotaru Gabriela Tatiana says:

    O poveste de o vara…nu stiu,multe povesti putem spune ca sunt de o vara. Dar povestea mea e altfel,pentru ca, cu ceva veri in urma la rasaritul soarelui ,un rasarit superb,linistit si plin de zambete a venit pe lume baiatul meu, raza mea de soare.O poveste de dragoste,o iubire implinita care a adus pe lume cu greutate ,sacrificiu,dar cu speranta ,puiul meu pentru a putea vedea impreuna acel minunat rasarit,care a ramas si va ramane special ,superb,minunat din viata mea.

  3. Crisan Anca says:

    Fb Daniela Ancuta Crisan
    Share FB https://www.facebook.com/crisan.danielaancuta/posts/688460684503425
    O zi de vara perfecta este cea petrecuta cu fetita mea la mare, e indragostita de apa si nisip.

  4. Podocea Corina says:

    Vara este anotimpul cand ai parte de distractie la maxim, dar si de cea mai frumoasa perioada de iubire. Daca inca nu ai experimentat inca fiorul sagetii lui Cupidon nu trebuie sa disperi. Fiecare vara inseamna dragoste- in fiecare vara retaim bucuria vacantei(concediului), a rasaritului pe plaja sau a apusului de pe creasta unui munte, de aici sau de oriunde…Vara vine in fiecare an, ca vrem sau nu…Ca sa ramana in animtiri, trebuie sa o TRAIM! Pentru mine fiecare vara are cate o amintire frumoasa, asa cum fiecare an al vietii mele are amintiri si..si…Ramane doar ca la sfarsit sa nu avem prea multe de regretat! Felicitari pentru concurs!

  5. Fain concurs, mă înscriu şi eu cu următoarea poveste:
    “Stau întinsă în nisip şi te aud cum mă cerţi, cum îmi spui că nu trebuia să renunţ la iubire, la setea de fericire şi la necunoscut. Ridic ochii spre tine şi îţi întâlnesc privirea neagră şi ascuţită. Atitudinea ta e rece şi dură şi îmi îngheaţă sângele în vene când te ating. Buzele mi se învineţesc, încercând să te iau în braţe, să te mângâi, să te simt aproape de trupul meu aproape gol. Scrâşnesc totuşi din dinţi şi reuşesc să mă lipesc de pieptul tău stâncos şi sărat. Îniţial faci spume şi mă stropeşti cu ranchiună şi dispreţ. Vântul bate şi el puternic şi-ţi stârneşte nervii, făcându-te să-ţi doreşti să mă îneci. Te strâng mai tare dar simt că-mi aluneci printre degete…
    Dar…Îţi şoptesc « te iubesc, îmi pare rău ! » şi văd cum deodată privirea ţi se limpezeşte şi îşi schimbă culoarea într-un albastru calm, liniştit. Zâmbesc şi mă arunc în braţele tale. Mă admiri şi mă răsplăteşti cu căldura unei nopţi de vară. M-ai iertat şi mă alinţi, gâdilându-mi tălpile arse de nisipul dogoritor.
    Apele s-au liniştit şi ne unim…intru în tine, intri în mine. Suntem unul, suntem una, suntem noi. Cerul se înroşeşte, lăsând flacăra pasiunii să-l cuprindă total. Nu există limite, nu există termen de comparaţie, nu există minute, nu există public şi nici dorinţa de final. Existăm doar noi.
    Mă priveşti blajin şi mă îndemni să plec, să fug, să-L caut! Te ascult şi păşesc timidă spre viitor…
    …cu un ultim val, mă obligi să măresc pasul, să mă grăbesc, atenţionându-mă că timpul nu se opreşte în loc şi că trebuie să fiu hotărâtă.
    Îţi mulţumesc şi mă îndepărtez din ce în ce mai tare de tine. Deschid portiera maşinii şi-ţi arunc o ultimă privire : eşti calmă, valurile s-au oprit, iar soarele urmează să răsară din sânul tău. Ai fost, eşti şi mereu vei fi o mamă pentru noi toţi, o iubită, un iubit, o sursă de inspiraţie, un colţ de Rai.
    Marea… ”

    Succes tuturor!

  6. Brigette says:

    Povestea mea de vara este una incredibila,pe care daca as putea,as lua-o de la inceput!Primul si cel mai frumos lucru este ca m-am intalnit cu iubirea vietii mele,un om haios,foarte de treaba si un bun prieten.Al doilea lucru este vacanta de vara in croatia ,in Omis,un peisaj superb si foarte relaxant.Pot sa zic ca am avut o vara de ne uitat!
    Nume FB:Brigette Brigi
    Share:https://www.facebook.com/brigette.brigi/posts/569367859776853

  7. irina says:

    fb:irina andreea
    share:https://www.facebook.com/irina.andreea.94/posts/563750917000213

    cea mai frumoasa vara a fost cea din 2013 , din concediul petrecut la mare, unde ne-am jucat ca 2 copii eu si fetita mea de 2 ani, alergand prin apa, udandu-ne ,,toate acestea la lasarea serii, cu un apus senzational

  8. Gosman Viviana says:

    Vara reprezinta pentru unii oameni doar un anotimp umplut de mangaierile blajine ale soarelui pe trupuri reci si dezamagite,soarele aratandu-si maretia asupra pamantului inviat de verdeata.Pentru mine,vara reprezinta feminitate,dezgheata invelisurile anotimpurilor triste ca o vioara fara corzi melodioase,vara este un anotimp ce te trimite spre alte taramuri unde relaxarea si voia buna isi dau gingas mainile pentru a impleti o atmosfera de vis.Vara este un test pentru cei care dau examenul vietii,bacalaureatul,vara este un pas important pentru cei ce doresc sa evolueze,vara are atatea semnificatii de care noi,oamenii, nu ne dam seama,lasand ca vantul timpului sa le acopere intr-un nor argintiu de amintiri.

  9. Stan Elena says:

    Poveste tristă de vară
    Zilele trecute urmăream postările prietenilor și cunoscuților de pe Facebook. Deodată mi-au atras atenția ochii albaștri ai unui băiat și chipul său așezat într-un sicriu. Îl chema Valy Văluțul și a postat starea sa înainte de a muri: regretul că a iubit prea mult această lume și a trebuit să o părăsească așa de tânăr. Am simțit nevoia să aflu de ce a murit. Fusese grav bolnav și se afla la a patra operație. I-am urmărit pozele. Alături de el apărea o fată frumoasă pe care el o prezenta:”iubita mea”. Am vrut să aflu mai mult, iar când am ajuns la pagina fetei am văzut că este într-o relație cu altcineva. Zilele trecute, fata a postat pe peretele fostului iubit care a murit melodia:”Cât am ținut eu la tine”, a lui Florin Salam. Versurile vorbesc de regrete tardive, care nu se mai pot corecta. Am înțeles în această vară că trebuie să am mare grijă cum mă port cu cei pe care-i iubesc cu adevărat!

  10. Stan Elena says:

    https://www.facebook.com/stan.elena.7
    Am dat like cu numele:Stan Elena

  11. Izabela Matei says:

    Din cauza luminii focului abia aprins,umbre lunguiete dansau in ritm nebun pe nisipul de sub talpi.In ritm nebun dansau si inimile lor,gandurile,sentimentele. Ochii le scanteiau arzator,de parca toata bolta cereasca,animata de sclipirea stelelor,s-ar fi oglindit in ei.A sarutat-o.-Cum ti s-a parut ziua asta? Nu a fost magica? -Totul e perfect…acum,a zis ea,zambind. Si,ca la un semn,parca dupa o intelegere tacita intre fortele naturii,o geana rosie s-a ivit la orizont,iesind din valurile spumegande.-A rasarit soarele….!Era vara,erau liberi,tineri,indragostiti.

    1. Izabela Matei says:

      Frumos concurs ,Mona! Asta,asa….ca sa mai traga de imaginatia noastra,sa o trezeasca .:))Am dat like si share cu numele de fb Izabela Matei. Aa…felicitari pentru like-uri!Le meriti,datorita interesului si muncii pe care o depui pentru blog. Te pup! :*

      1. Izabela Matei says:

        https://www.facebook.com/izabelle.iza
        Link.Scuze,uitasem de el .:)

  12. Loredana M. says:

    Povestea mea e despre o vară foarte frumoasă, dar care s-a terminat mult prea repede. 🙂 Nu e o poveste unică, magică sau mai ştiu eu cum. Dar pentru mine, e povestea unei veri speciale.
    În vara lui 2007, după ce am terminat liceul, am dat bacul şi admiterea la facultate, am plecat la mare cu prietenul meu de atunci, cu prietena mea cea mai bună şi prietenul ei. Probabil uneori oamenii din jurul tău chiar contează, în sensul că dacă eşti în compania potrivită, te poţi simţi cel mai fericit şi norocos om din lume. Aşa m-am simţit eu atunci. Săptămâna aia la Mamaia a fost incredibilă, am râs de parcă nu mai aveam nevoie de mâncare, ne-am bălăcit de parcă se termina marea şi ne-am iubit de parcă nu mai exista ziua de mâine. Deşi prietenul meu de atunci se însoară acum în august cu altcineva, deşi nu mai sunt în relaţii atât de bune cu prietena mea cea mai bună de atunci, cât oi trăi o să consider că aia a fost cea mai frumoasă vară din viaţa mea, când eram tineri, veseli, fără griji, de parcă toată lumea era a noastră. Prezentul este cel important, ştiu, dar uneori retrăiesc în mintea şi inima mea vara de atunci… Parcă a fost doar un vis.
    FB: Loredana Malic
    Share: https://www.facebook.com/loredana.malic/posts/10201622865280078

  13. Gosman Viviana says:

    Vara reprezinta pentru unii oameni doar un anotimp umplut de mangaierile blajine ale soarelui pe trupuri reci si dezamagite,soarele aratandu-si maretia asupra pamantului inviat de verdeata.Pentru mine,vara reprezinta feminitate,dezgheata invelisurile anotimpurilor triste ca o vioara fara corzi melodioase,vara este un anotimp ce te trimite spre alte taramuri unde relaxarea si voia buna isi dau gingas mainile pentru a impleti o atmosfera de vis.Vara este un test pentru cei care dau examenul vietii,bacalaureatul,vara este un pas important pentru cei ce doresc sa evolueze,vara are atatea semnificatii de care noi,oamenii, nu ne dam seama,lasand ca vantul timpului sa le acopere intr-un nor argintiu de amintiri.
    FB:Gosman Viviana+share la link

  14. SANDU FLORINA says:

    povestea mea de vara este cand am fost la mare si am prins o vreme superba si m-am relaxat!! atunci am vazut si o furtuna pe mare, e ceva incredibil.

  15. Andreea T. says:

    FB: Andreea Andreea
    Link Share FB: https://www.facebook.com/ashley.brooms.5/posts/313107558832619
    O zi de vara perfecta a fost acum 2 ani cand am intrat la liceul la care am avut cu o medie destul de mare.Stiu ca nu pare cine stie ce,dar pentru mine a insemnat totul.Dupa aceea,vazand rezultatul care m-a bucurat atat de mult,am avut parte de o bine meritata vacanta la Paris care a fost pur si simplu superba.Turnul Eiffel,magazinele Louis Vuitton si Yves Saint Laurent,in care desigur doar m-am uitat,Arcul de Triumf,Champs-Élysées au fost doar cateva dintre elementele perfectiunii care mi-au facut vacanta de neuitat.Cafenelele vechi de pe Champs-Élysées impanzite cu articole de moda despre Coco Chanel intregeau atmosfera anilor ’50.Magazinele de moda care au scris istoria Parisului au avut si ele o contributie la realizarea perfectiunii vacantei,incantandu-mi privirile.A fost pur si simplu superb sa urc in Turnul Eiffel si sa vad capitala atat de celebra acum,Bucurestiul,adoptand si el numele orasului care a consacrat lumea modei si de ce nu,lumea intreaga.

  16. MARY ANTON says:

    fb;Mary Anton
    share:https://www.facebook.com/Antonmarilena/posts/416372111811616
    Opoveste frumoasa de vara-a fost acum 3 ani cand am petrecut concediul la Mamaia si am fost cu copii cu telegondola , pt copii a fost prima data si le-a placut foarte mult ca in fiecare zi cand stateam pe plaja si vedeau telegondola vroiau mereu sa se plimbe cu ea , asa ca in cele 4 zile cat am stat ne-am tot plimbat zilnic cu telegondola( doar dus), a fost un concediu de vara foarte frumos cu multe peripetii alaturi de familie.

  17. Ivan Janeta says:

    FB:Janeta Janet
    Share:https://www.facebook.com/janeta.janet.9/posts/241821952609047
    O vara de neuitat a fost cu multi ani in urma vreo 22 cand am intalnit cel mai minunat om dupa acest pamant omul pe care nu am incetat sa-l iubesc nici un moment iar a doua vara a fost in 92 cand a venit pe lume un ingeras de fetita cum as putea uita aceste verii minunate niciodata .

  18. FB: crystyna nichita
    share: http://www.facebook.com/crystina.nichita/posts/409997252442315
    Pai am fost la mare si am intrat in apa sa ino..In timp ce inotam mi s a desfacut sutienul iar cand am iesit din apa eram fara sutien si am pus parul sa nu se vada nimic. Apoi am intrat in apa sa imi caut sutienul :))

  19. fb preda nicoleta alina , share https://www.facebook.com/nicoletaalina.preda/posts/564577313586121 , fiecare vara are povestea ei , amintirile ei , de aceea mi-am propus ca in fiecare vara sa fac ceva iesit din comun sa imi amintesc cu drag .

  20. Dea says:

    fb: Andreea Colodiuc
    share:https://www.facebook.com/SquishyDea/posts/10201760521918818
    vara trecuta a fost una speciala pentru mine, am plecat pentru prima oara in vacanta impreuna cu iubitul meu la mare, am dormit intr-un apartament mic, gol, pe o saltea gonflabila si cu cearsafuri in geam in loc de perdele.. mergeam noaptea pe plaja si innotam in reflexia lunii. mancam smochine din pomii de pe drum. luam bus-ul pana intr-o oarecare statie indepartata apoi incercam sa ne gasim drumul inapoi…a fost cea mai frumoasa vara.

  21. Nicoleta Ciocoiu says:

    fb :nicoleta ciocoiu
    share :https://www.facebook.com/nicoleta.ciocoiu.9/posts/392871274152975 Povestea mea incepe ca orice poveste de iubire, frumosa, emotionanta, mirifica. In anul 1996 terminasem scoala generala si urma sa merg mai departe la oras sa urmez liceul,am cunoscut o fiinta, o faptura minunata pe nume Ciprian, am crezut in acel moment ca sunt in Rai ca sunt intr-un loc fara durere, greutati, rautate atunci a fost pentru prima oara cand simteam fluturi in stomag . Cand eram cu el ma simteam cea mai fericita adolescenta! Doar ca intre noi exista o distanta, el locuia in Husi si eu urmam drumul spre Iasi dar de l-a inceput ne-am prospus sa luptam pentru iubirea noastra si sa pastram aceea flacara a iubirii aprinsa prin scrisori , nu una ci sute de scrisori ne trimiteam randuri cu ganduri frumoase ,cu mii de intrebari care aatepatu raspuns .Au fost patru ani de chin dar un chin frumos si plin de dragostea in care ne mai revedeam o data la doua saptamani sau chiar o luna ,dupa absolvirea liceului am fost nevoita sa mi caut de lucru si sa ma mut de la internat in chirie apoi mi sa alaturat si el si am inceput sa convietuim inpreuna in anul 2005 ne am casatorit iar in 2008 bunul dumnezeu nea binecuvantat cu pui de om ,o copila dulce si mamoasa care azi are 5 anisori si cateva lunite iar noi radem de anii care sau scurs cu multe peripetii ,greutatii dar si dragoste,respect si multa incredere ,doar in cateva randuri vam povestit aproape toata viata mea ,va pup .

  22. Mitu Catalina says:

    Cea mai frumoasa vara a fost cea in care am terminat clasa a 8 a si am luat examenul de capacitate. In acea vara dupa examen m-am intalnit pentru prima oara cu sotul meu. Pentru ca mama era foarte mandra de mine si pentru ca orice fapta are si rasplata,mi-a dat voie sa merg in Mamaia la un concert impreuna cu o prietena. Acolo printre multimea de oameni l-am zarit iar zambetul lui m-a fermecat,ochii lui albastri mi s-au intiparit in minte.N-am crezut niciodata in dragoste la prima vedere si acum cand imi aduc aminte ma gandesc ca asta a fost voia bunului Dumnezeu. La cateva zile iar ne-am intersectat si atunci am primit o invitatie la suc ,pe care nu am refuzat-o. Prima intalnire a fost de vis,aveam asa de multe in comun ,parea ca ne stiam de o viata. Totul a fost frumos pana am intrat la liceu,au aparut discutii si relatia s-a racit si fiecare si-a vazut de drum. Ne-am reintalnit la 4ani si jumatate dupa aceasta mica poveste de dragoste. Eram mai maturi schimbati si totusi aceeasi,atunci am stiut ca el este pentru mine si eu pentru el. Intr-adevar asa a fost ,dupa 1 an si jumatate de relatie ne-am casatorit si o avem pe superba noastra papusica. Da uneori Dumnezeu mai face si cate o minune pt oamenii neincrezatori ca mine . Nu conteaza greutatile si necazurile pe care le intampini atat timp cat jumatatea ta este langa tine si te sustine.
    Fb: Mitu Catalina
    Share: https://www.facebook.com/mitu.catalina.9/posts/10200412700699843

  23. Crasmaru Mirela says:

    Pentru mine cea mai frumoasa vara a fost cea in care a venit pe lume puiul meu de om 🙂 …mai repede cu aproape 3 saptamani.
    Pentru sotul meu seara de 2 iunie 2010 a fost una cu emotii si griji, deoarece dupa o jumatate de ora dupa ce a plecat la servici, eu a trebuit sa merg la maternitate:)
    Dupa 7 ore a vazut lumina si puiul meu…..era atat de frumos incat si acum daca inchid ochii il vad parca s`a intamplat ieri:)
    A fost una dintre cele mai frumoase dimineti de vara din viata mea!!!

    FB: Crasmaru Mirela
    link share: http://www.facebook.com/cmirela/posts/515349355203848

  24. Daniela Tabirtoiu says:

    O intamplare

    Era o zi superba si insorita de vara.Impreuna cu parintii,ne-am hotarat sa mergem la padure.Ne-am luat cele necesare,inclusiv paletele de badminton,mingea de volei,cartile de joc…ca sa avem cu ce ne ocupa ziua intreaga si sa nu ne plictisim.Ne-am urcat in masina si am plecat.
    Fiind o o zi calduroasa,toata lumea iesise la picnic.In sfarsit am gasit un loc pe placul nostru.Era o poienita linistita,cu iarba multa,floricele frumos colorate si pasarele care ciripeau bucuroase,parca de venirea noastra.
    Am inceput sa ma joc badminton impreuna cu sora mea.Jocul s-a incins.Dupa cateva minute am obosit si am hotarat sa ne odihnim pe o patura.Stand linistite o perioada,ne-am plictisit si am intrebat-o daca vrea sa joace carti.
    “-Eu as vrea sa mergem la apa,raspunse ea”. I-am spus ca nu avem costumele la noi si apa e destul de adanca.
    “-Nu-i nimic,nu facem baie,doar ne uitam si noi la ceilalati,spuse sora mea”.
    Am cerut voie parintilor si am plecat.Raul nu era departe.Se auzeau chicotele copiilor care se balaceau veseli.
    “-Hai sa ne udam si noi putin picioarele!”
    Din neatentie,sorei i-a alunecat piciorul si a cazut in apa.S-a speriat putin,dar si-a revenit foarte repede in fire.Noi ne-am amuzat tare mult pe seama asta deoarece vroiam doar sa ne udam picioarele si s-a sfarsit prin a arunca cu apa una in cealalta.Ne-am hotarat sa nu le spunem parintilor deoarece s-ar fi suparat pe noi,dar cum sa facem cu hainele ude de pe noi.S-ar fi uscat in cateva minute bune si ar fi durat prea mult plecarea noastra de langa ei.Ne-am luat inima in dinti si ne-am spus ca greseala recunoscuta e pe jumatate iertata.Cand ne-au vazut cu hainele ude, ne-au intrebat mirati:
    “-Parca a-ti spus ca nu faceti baie?”
    “-Ei, am incercat si noi putin apa!,si ne-am facut una alteia cu ochiul.”
    FB:Daniela Ionescu
    Linkul de share:https://www.facebook.com/daniela.ionescu.315/posts/488366081252357

  25. Povestea mea de vara… Cred ca vara aceasta a fost povestea mea de vara preferata, pana acum. Sunt sigura ca poate vor urma momente si mai frumoase, dar simt ca vara asta a fost si este ceea ce mi am propus si am visat.

    In primul rand am terminat facultatea si licenta cu bine. Poate suna un lucru simplu, insa am simtit o usurare cand m-am simtit libera, stiind ca am dus un lucru la bun sfarsit. Spun asta, caci pe parcursul facultatii, de multe ori am fost tentanta sa renunt.
    Si am terminat, cu bune cu rele, cu emotii la sustinerea licentei, cu emotii ca nu intru la licenta din cauza unor restante. Dupa ce am terminat m-am dus la Mc si am mancat cartofi prajiti si burgheri si placinta si inghetata pana am simtit ca vomit, dar meritam domnule, dupa multe saptamani de dieta si griji. iar seara m-am facut ‘praf’ din cauza ca nu sunt obisnuita sa beau bere dupa bere, dar trebuia sarbatorit.:D

    In al doilea rand, un mare vis al meu pe care il am de vreo 5 ani, a fost faptul ca vreau sa locuiesc in Marea Britanie, in Londra mai bine zis. Am fost acolo doar in vizita de cateva ori si mereu imi ziceam in cand, ce frumos ar fi daca as locui aici. Nu sunt omul care nu isi iubeste tara sau nu apreciez frumusetile tarii noaste. M-as descurca si aici lucrand, insa acolo m-am simtit ca acasa. Am simtit ca sunt in lumea mea, descoperisem Camden Town-ul, care mi s-a parut locul iubitorilor de rock si metal, si mi am zis ca trebuie sa fiu acolo, sa fac parte din acea lume.
    Si visul mi s-a indeplinit. Mai am aproximativ o luna si plec. Am emotii ca plec in necunoscut, ca o sa lucrez si o sa interactionez cu oameni noi, ca o sa am mai multe griji, angajamente. Dar imi place.

    In al treilea rand, unul din cele mai importante lucruri, e prima mea vara de cand sunt logodita. E foarte frumos ca am cu cine sa impart bucuriile acestea. Si cu cine sa ma bucur si si sa stiu ca cel iubit ma sustine si e langa mine.

    In rest, nu stiu, sigur am avut si amintiri comice din vara asta sau verile trecute, e.dar sunt eclipsate de toate cele mentionate.
    Cred ca e prima oara cand particip la un concurs pe blogul tau, sau poate a doua. Dar mi a placut mult ideea ta, pentru ca ne ajuta si pe noi sa retraim momente frumoase sau comice, sa ne dam seama ca avem pentru ce sa zambim si sa ne mai destindem un pic.
    Oricum stiu ca tu de obicei mai mereu ai tematice interesante pentru noi cand vine vorba de concursuri.

    fb; raluca andreea moldoveanu
    share: https://www.facebook.com/andreeadzzd/posts/557496667644973

  26. Andreea T. says:

    Comentariul meu de ce nu a fost publicat?
    Imi apare Your comment is awaiting moderation.

    1. Mona says:

      Pentru ca abia acum am apucat sa le moderez 🙂

      1. Andreea T. says:

        Aha ok scuze n-am stiut. 🙂
        P.S. :Super blog.

  27. Maria says:

    Fb: Maria Magda
    share: https://www.facebook.com/RedTulip18/posts/651472321532092

    Povestea mea incepe undeva la rasaritul rosu al soarelui, al carui raze imi incalzesc bland spatele gol, si picioarele umede de roua ierbii. Pasesc usor, ajung intr-un lan plin de floarea-soarelui, ma plimb, ma tolanesc si apoi plec mai departe. Ajung la o casuta care pare din povesti. Imi iau aparatul foto, deschid usa sa pozez si cand intru..gasesc un iepuras foarte dragut care imi cerea din ochi sa il iau sa il ingrijesc. De atunci am un nou prieten pufos.:)

  28. Oana Andreea says:

    Povestea mea de vara..ei bine! Vara trecuta a fost o mare nebunie, final de liceu, examene si dupa ce au trecut toate cu bine..hai sa ne inscriem la facultate! Unde? Ase, Bucuresti. A venit si ziua inscrierilor, imi iau inima in dinti, pe cea mai buna prietena si ne urcam in tren la ora 2 dimineata sa mergem sa ne inscriem la facultate. Ce a urmat? Cea mai obositoare, dar si una dintre cele mai amuzante zile din viata mea. Dupa 5 ore de mers cu trenul au urmat alte 5 de stat la rand, cu dosarul in mana in fata ASE-ului, in soare si in plin camp de lupta intre diverse tabere nemultumite de forma serpuita pe care o luase randul. Cand in sfarsit am reusit sa intrat in cladire, ne-a asteptat o noua surpriza: alta coada. Una la care n-am stat decat doua ore.
    Sleite de puteri am ajuns la Gara de Nord in jurul orei 15.00. Partea proasta este ca aveam tren abia la ora 22.00, partea buna este ca a sunat telefonul salvator. Un prieten de familie care se intorcea inapoi in Drobeta s-a oferit sa ne ia cu el, cu masina. Ok, sigur! Cum putea refuza cand singurul lucru pe care il doream era sa ajung cat mai repede acasa? Toate bune si frumoase, ne intalnim in zona garii, si plecam in …marea aventura. Inainte sa iesim din Bucuresti, prietenul nostru mai avea cateva probleme de rezolvat. Ne-am miscat repede cu ce era de rezolvat in capitala si apoi am plecat in cautarea unui sat din afara Bucurestiului. Satul, partial aproape. Noi, partial rataciti. Inca vreo 15 km si ne trezeam pe la Ploiesti. Ne-am dus, ne-am intors si lucrul asta s-a repetat de vreo 3 ori pana cand in final am descoperit misteriosul sat. Intre timp se facuse si ora 21-22? Am reusit sa ajungem pe autostrada aproape de 23. Drumul, interminabil, cu opriri din benzinarie in benzinarie, pentru ca nici unul dintre noi nu mai rezista. Am ajuns acasa aproape de 4 dimineata, cand trenul de la ora 22 despre care spuneam, ajunsese de mult. Dar asta e, nu intodeauna facem alegerile inspirate. Ziua a fost mai mult decat obositoare, a fost si super amuzanta in foarte multe momente, per total a fost a day to remember!
    Facebook: https://www.facebook.com/andreea06
    Share: https://www.facebook.com/andreea06/posts/592400024114498

  29. Sabina says:

    Dintre toate, aceasta este cea mai frumoasa vara. Am terminat liceul mai bine decat m-as fi asteptat ( desi cu o usoara dezamagire la bac.), se apropie admiterea la drept si sunt aproape de persoana pe care o iubesc, dar mai ales, in doar cateva saptamani apropierea va fi mult mai mare, prin simplul simbol al unui inel ce precede o unire adevarata. Simt ca acum viata va incepe cu adevarat, cu bune si rele, dar sunt bucuroasa ca cineva o va putea impartasi cu mine. Dear Mona, si vietii mele ii este aplicat putin gloss. share: https://www.facebook.com/david.sabina.dsa/posts/633042976707064

  30. Malina says:

    O intamplare frumoasa de vara…pai! 🙂 Am terminat cei 4 ani de liceu, cu emotii si multa tristete in suflet..am petrecut alaturi de colegii mei dragi si de neuitat o noapte super, cu muzica si voie buna. Nu am sa il uit pe profu’ de sport cand imi spunea: “malina, treci incoa, repeedeee”:)), dar nici pe profa’ de geografie “amolioaiei, ia loc, 5 pe astazi” :))) ce vremuri mai erau pe-atunci…cine mai era ca 12 E? nimeni…am fost si vom fi o legenda vie…noi, clasa noastra, nu cred ca vom fi uitati niciodata din liceul nostru drag…a fost super in acea noapte, ne-am distrat si am cantat de dimineata pana searaaa! 🙂 am dansat, am baut (bine, doar suc, nu altceva:P) si la final… AM PLANS! da, am plans. cand a venit doamna diriginta si i-am dat cadoul nostru, ea a inceput sa planga, dupa carre…HOP!si noi:)) a fost super si nu voi uita acea seara, va ramane acolo in sufletul meu! 🙂

  31. Totul a pornit dintr-o joaca copilareasca de-a iubirea, din nevoia celuilalt de a fi tinut in brate. Doi outsideri boemi in cautarea unor imbratisari, doua inimi zdrobite ani de zile ce se indarjeau sa isi mai pastreze forma si functiile initiale. Soarele isi arunca cele dintai raze puternice in luna lui mai. Eram eu, rucsacul meu si prietena mea cea mai buna, in drum spre Vama Veche cu cateva zile inainte de nebunia generala de 1 mai, acum 2 ani. Cu dor de nisip, soare si spirit liber, ne-am pornit la drum cu o mana de bijuterii handmade, pregatite sa ne aratam talentul lumii intregi- autocare, inghesuiala, galagie, confuzie pana am gasit locul de cazare. Mi se spusese ca urma sa impartim camera cu inca un tip, descris ca fiind calm, linistit, amabil. Intamplarea a facut ca el sa fie acelasi tip pe care il mai intalnisem cu jum de an in urma, o singura data, de ziua mea de nume, la o adunare cu prietenii. Ii remarcasem spiritul artistic si ii admirasem schitele atunci. O fire plapanda, zambitoare, visator innascut, cu mici sanse de supravietuire printre hiene. Au urmat 2 zile haotice si 3 nopti albe- imi provoaca un zambet larg amintirea primei dimineti, cand m-am trezit infofolita bine in cele 3 paturi ( de catre el) si, ciufulita, cu ochii lipiti de somn, am intins mana spre trusa cu sarma argintata, clestisori si margelute pentru a mai face un colier inspirat de valurile marii. Diminetile tarzii petrecute in foisorul de lemn, bancutele lacuite pe care faceam bijuteriile, cu cana de cafea aburind langa mine, balansoarul umbrit ce ma purta depaaaarte serile, invalmaseala de pe strada principala, masa de plastic imprumutata de la un nene ce avea o mini-afacere cu colaci secuiesti, coltul de strada de unde priveam trecatorii si ii imbiam cu lucrusoarele facute de noi cu drag, vizitele lui, cantecele vesele de betie, povesti si trairi impartasite pe terase, nisip sub picioare, foc pe plaja, muzica, oameni dansand, folk, scindate cu pupicii lui pe fruntea mea. Iar Vama a fost lasata apoi in urma, dar pastrata mereu in suflet.
    Au urmat conversatii in mediul virtual ( caci doi introvertiti se pot privi pana la epuizare si isi pot transmite baze de date intregi fara sa scoata un cuvant cand se afla fata in fata- e o situatie nenaturala, cand sunt scosi din lumea lor, a cifrei 1 si trebuie sa paseasca tematori in cifra 2, nestiind insa cum). Plimbari prin parc, seara, noapte, vizite inopinate la facultate, floricele rupte din gardul viu din apropiere, prinse in par, purtate cu mandrie dupa ureche. Intre 2 lucrari la servici, ma vizita doar pt a ma vedea 2 minute si a ma tine de mana. Tin minte primul sarut furat pe scarile de la laborator, cand intarziasem la lucrarea practica pentru a ma vedea cu el. Zambesc si acum cand ma gandesc cat de tare ma imbujorasem si cat de zambaret era el cand a venit profa dupa mine si m-a gasit in bratele lui, cu buzele de un rosu aprins si urme proaspete de o provenienta…necunoscuta pe gat.
    Mi-e dor de zilele acelea. Mi-e dor de noi cei de atunci. Ne-am pierdut undeva pe drum cred, caci mana lui nu o mai cauta pe a mea, zambetele noastre rar se indreapta unul spre celalalt, iar atunci cand o fac, ochii nu participa. Doi introvertiti nu pot trai intr-o lume nepasatoare in care viteza transmiterii informatiei este totul. “Nu pot trai cu tine, dar nici fara tine”, tensiuni, deficiente de comunicare, incredere spulberata- toate astea nu pot cladi un viitor comun. Vreau sa ne fie bine. Vreau sa ne trezim dimineata din nou imbratisati si sa ne zambim ca 2 copii ce vad lumea pt prima oara. Singura nu pot face asta….ajuta-ma!

    Imi cer scuze- probabil va asteptati la o poveste cu happy-end. Si eu.

    Nume FB: Gabriela- Andreea Manolache
    link share: https://www.facebook.com/gabrielaandreea.manolache/posts/694600517223634

  32. Cristina Popescu says:

    Buna, foarte frumos concursul, cu premii super. Felicitari pt. cele 6000 de like-uri si la cat mai multe.
    FB: Popescu Cristina
    Share concurs: https://www.facebook.com/popescu.cristina.167/posts/10200379897479562
    Povestea mea este din vara anului 1999, cand am fost la mare cu iubitul meu de atunci (actualul meu sot), la Neptun si ne-am nimerit sa fim pe litoral in timpul eclipsei de soare. 11 august 1999, ultima eclipsa de soare din secolul al 20-lea. Orange impartea pe plaja ochelari speciali pentru eclipsa, care sa iti protejeze ochii. Portocalii si cu lentilele dintr-un fel de staniol (ii mai pastrez si acum). Inainte de eclipsa, foarte multa lume s-a adunat pe plaja, ne-am asezat fiecare pe unde am putut si ne-am pus ochelarii speciali. A fost un moment incredibil, pe care nu-l voi uita niciodata. Cand eclipsa a fost totala, s-a lasat o liniste deplina printre spectatori, semi-intunericul a durat cateva clipe si m-au cuprins emotiile. Dupa ce a inceput sa se vada iarasi soarele, oamenii au inceput sa aplaude si sa strige de bucurie. Ma bucur ca am trait aceasta experienta unica cu sotul meu.
    O zi frumoasa!

  33. Rotaru Gabriela Tatiana says:

    Scuze,m-am luat cu povestea,cu cititul articolelor de pe blog si am uitat sa postez FB si share-ul.Il pun acum cred ca nu e tarziu,FB: Rotaru Gabriela Tatiana,share: https://www.facebook.com/rotaru.gabrielatatiana/posts/419187254866397
    La cat mai multe like-uri,cititori,felicitari,si mii de scuze!

  34. mada says:

    Pai, as putea-o numi poveste de vara intamplarea de vara trecuta, cand am fost pentru prima data in Egipt cu cineva foarte drag mie. Desi am stat doar 7 zile, am incercat sa mergem in cat mai multe excursii organizate incat nu am reusit sa fac plaja decat in prima zi (oricum, soarele de acolo este grozav, chiar daca nu am stat foarte mult la plaja, m-am intors in tara foarte bronzata).
    Deja in a doua zi hotarasem sa mergem sa vedem piramidele din Cairo si pentru ca am ales autocarul in schimbul avionului, am reusit sa facem “doar” 18 ore dus-intors. Tot in Cairo am vizitat si un superb muzeu, din care insa imi aduc aminte doar fracturi pentru ca eram atat de obosita dupa drum incat dormeam efectiv in picioare in timp ce ghidul ne prezenta povestile respective 🙂
    O alta excursie in Egipt a fost o mini croaziera in care am putut sa vedem recifurile de corali care sunt intr-adevar superbe si am facut snorkeling (am vazut o multime de pestisori de diferite culori si marimi, caluti de mare, pisica de mare etc).
    In concluzie, vacanta de vara a fost dementiala, in compania unei persoane minunate care a stiut sa ma faca sa ma simt excelent, vacanta in urma careia au ramas o multime de amintiri placute 🙂

    1. mada says:

      am uitat sa trec link’ul de share https://www.facebook.com/mada.petre.7/posts/551476181579398
      Fb: Mada Petre

  35. olteanu irina says:

    Era zi de vacanta, dar nu ma puteam odihni. Stiam ca acum puteam sa ma trezesc cat de devreme, sa-mi “terorizez” vecinii de cartier chiar de la cele mai matinale ore. Purtand tricoul preferat( cu insemnele echipei Chicago Bulls) achizitionat recent din piata, sortul bleumarin si nelipsita sapca intoarsa pe cap, parasesc casa parinteasca chiar de la ora 8. Cu mingea de baschet la subrat, desigur. Ajung rapid pe teren si imi incep rutina: aruncari la cos, dribling si iar…dribling. Betonul de pe jos amplifica de zeci de ori bataile insistente ale mingii care se reflectau in toate blocurile din jurul scolii. Insa nu-mi pasa. Imi asteptam camarazii de joc, insa mi se parea neobisnuita intarzierea lor. Dupa 2 ore de asteptare apar. Si aflu cu aceasta ocazie ca excesul meu de zel m-a determinat sa uit de schimbarea orei. Asadar, in acea zi mi-am terorizat vecinii cu o ora mai devreme decat as fi vrut. E bine insa ca nu am primit nicio reclamatie:)
    share: http://www.facebook.com/irina.olteanu.94/posts/3212303122490

    1. olteanu irina says:

      fb: irina olteanu

  36. Bianca Roxana Anitei says:

    fb bianca roxana anitei
    share https://www.facebook.com/bianca.roxana/posts/563160430407610
    Pentru mine, vara a inceput mereu frumos,cu ziua mea, fix in ultima zi oficiala de scoala, insa in functie de cum cadea saptamana, in majoritatea anilor eram deja la tara la bunici. Am avut o copilarie fericita si fara griji, cu parinti minunati care au facut totul ca sa nu-mi lipseasca nimic, insa nu stiu cum se face ca cele mai multe amintiri le am de acolo. La bunicii mei nu existau reguli, nu exista program fix de somn, de masa, nu existau teme, iar toata ziulica era o petrecere continua alaturi de verisorii mei, fara de care nici macar casa bunicilor nu ar fi fost asa iubita;))
    Au fost cele mai frumoase veri din viata mea, iar traditia vacantelor nu a disparut nici macar dupa ce am crescut, astfel incat dupa ce mi-am sarbatorit majoratul alaturi de colegii mei de clasa, a doua zi nici timp nu am avut sa dorm, ci am si pornit la drum;)
    Acum nu ma mai grabea gandul ca pierd joaca in fata curtii, ca atunci cand eram copil, ci tocmai gandul ca as putea sa pierd vreo noapte petrecuta la discoteca alaturi de verisorii mei dragi care la fel ca mine veneau din mai multe judete din tara tocmai in casuta umila si de acum neincapatoare a iubitilor nostri bunici.
    In acea vara, venit la fel ca mine, de departe, mi-am intalnit sufletul pereche. Coincidenta coincidentelor era ca acasa ne desparteau doua blocuri, la bunici doua case si totusi pana atunci nu il mai vazusem niciodata. Nu am sa pot intelege lucrul acesta niciodata. 18 ani am fost oarba de-a binelea, pentru ca in acea vara sa nu imi mai pot desprinde ochii de la el;))
    Dupa 4 ani, tot vara ne-am logodit.
    Dupa inca un an ne-am casatorit.
    Dupa inca unul ne-a binecuvantat Doamne Doamne cu un baietel si lista poate continua mult si bine.
    Astazi e ziua lui, il astept cu multe surprize sa vina de la munca, sa sarbatorim impreuna;)
    Sunt o norocoasa pentru ca l-am gasit !

  37. adelina dragomir says:

    Link share: https://www.facebook.com/adelaynas/posts/10151541098839211
    Nume Facebook: Ade Dragomir
    Poveste:
    ” Uite ca un concurs frumos cu premii pe masura, imi pune memoria si gandurile la crearea povestii despre cea mai frumoasa vara a vietii mele, asta pentru ca pana acum nu am avut ocazia nicaieri sa o expun public. O oportunitate extraordinara, si cu siguranta o voi salva, sa o pot citi si cand vara mea poate nu va mai fi aceeasi, plina de amintiri, peripetii si timp pretios petrecut cu cei pe care ii iubesc.
    Vara lui 2010, o vara extraordinara, pentru mine si familia mea. Fac parte dintr-o familie de 1- membrii, da, da, citesti bine…2 parinti minunati, 2 frati si 5 surori. Ma pot numi binecuvantata din acest punct de vedere. In 2001, fratele meu cel mai mare a plecat in SUA, avand acolo multe rude, si gasindu-si un job bun, nu s-a mai intors in Romania…pana in 2010. Despre vara aceasta vreau sa povestesc in continuare. Fratele meu s-a casatorit acolo cu o fata extraordinara, pe care insa nu avusesem sansa sa o cunoastem in realitate, am vrut sa mergem la nunta, insa nu ne-au dat viza. Dupa atatia ani, in vara aceea, ei au venit acasa, impreuna cu bunica mea care traieste in SUA si spun ca a fost un timp minunat, fiind o familie atat de mare, au fost multe intalniri cu neamurile, rudele, toti dorind sa ii vada, ceva extraordinar…sa iti vezi fratele dupa atata timp. Pentru unii poate nu pare cine stie ce, insa noi am fost si suntem uniti. Vara am petrecut-o calatorind prin tara, am creat amintiri ce nu se pot uita, am strans relatia, si am realizat ca nimeni in lumea asta nu iti va fi aproape, in afara de familie. Familia e tot ce am mai frumos, si mai de pret in aceasta lume.
    Am mers in satul in care am crescut, la bunici, la profesorii din sat, la rude, si am avut un timp frumos impreuna. Vara aceasta a venit din nou acasa, cu sotia…si un ingeras, Estera, o minune de copil, am trait iar acele momente intense, cu familia mea. II multumesc din inima lui Dumnezeu pentru ca am parte de asa ceva. Si chiar daca nu va castiga povestea mea, eu am vrut sa impartasesc ce frumos am trait eu vara. Iubesc vara pentru ca ea aduce bucurii, speranta, relaxare.
    Multumesc. Mult succes in continuare, cu blogul.
    Te imbratisez cu drag. >:D<

    1. adelina dragomir says:

      10 membrii*

  38. Lucica Lazar says:

    Cred ca fiecare vara are frumusetea ei si noi amintiri placute sau urate desprea ea. 🙂
    In urma cu 24 de ani (vara) mi-am cunoscut sotul si poate ciudat pentru unii dupa 2 luni ne-am casatorit,am facut doua fete frumoase ca doua printese si ca orice om am avut tristeti si bucurii in acesti 24 de ani.Acum imi petrec viata crescandu-mi nepotelul,langa el descopar lucruri noi si frumoase…merg in timp si ma gandesc ca cu fetele mele parca n-am avut atata rabdare.Ne jucam,radem,mancam impreuna,el este bucuria noastra…e foarte fericit cand e cald afara ca toata ziua alearga prin curte.Pe data de 20.07 se sarbatoreste ziua orasului si se face balci abia astept sa mergem sa-l dam in masinute,caiuti si ce-o mai fi pe acolo,l-am dus si anul trecut dar avea doar 9 luni si nu prea realiza ce se intampla
    Multumim pentru concurs! :-*

    1. Lucica Lazar says:

      FB. Lucica Lazar
      Share. https://www.facebook.com/lucica.lazar/posts/397855173668062
      FElicitari si cati mai multi fani! :-*

  39. jeni mirea says:

    Eram la mare cu sotul ,el a plecat in apa si eu am ramas pe plaja,dupa cateva minute de atipeala,m-am ridicat sa vad pe unde-i sotul:),si ce-mi vazu ochii? eu fiind nauca de soare si putin somn,am vazut un cuplu care se imbratisa in apa ( barbatul acela semana mult cu sotul meu),in clipa aceea nu mai vedeam pe nimeni in jurul meu decat pe ei doi:)imbratisandu-se si gudurindu-se in apa,scoteam foc pe nari de nervi ,la figurat desigur:) cand il vad si pe sot iesind din apa singur singurel,mi-a venit inima la loc:), o intamplare cu final fericit care nu o voi uita nici cand

  40. Ioana Bumbar says:

    Hmmm, una din povestile amuzante si pe care nu le voi uita niciodata incepe cam asa: intr-o zi, mai exact ziua mea, m-am trezit hotarata si gata sa incep sa ma pregatesc pentru a-mi cinsti prietenii pentru fericita “sarbatoare”. Ne-am vorbit, ne-am intalnit si cum era destul de frumos afara, ne-am pus de acord sa mergem pe jos, sa traversam dealul si sa ajungem in centrul Brasovului pe jos. Zis si facut! Ajungem si unde unde sa mancam si sa bem ceva, toata lumea fericita, vorbeam si a sosit momentul sa platesc.. Imi caut geanta, scot portofelul, ma uit bine, ma uit si prin geanta si … MA PANICHEZ! Credeam ca am pierdut banii, chiar in acel moment o sun pe mama care ma anunta ca banii sunt pe masa, unde mi i-a lasat ea. Eram speriata, socata dar si amuzata.. In prima faza nu stiam daca sa rad sau sa plang dar m-a calmat mama pentru ca mi-a zis ca imi aduce ea banutii. Plecarea din oras a fost cu multe rasete, mistouri, arogante etc. Apoi, am ramas cu 2 prietene si ce sa vad?! mi s-au rupt papucii. Nu ca s-au dezlipit..s-a rupt talpa efectiv. Radeam toate dar eu era mai retinuta ca ma gandeam ca oricum vreau sa imi cumpar papuci.. Pana am ajuns in magazin, mergeam cu piciorul taras si ma opream din 2 in 2 minute cu prietenele mele sa radem :)). Am ajuns in mall, m-am dus direct la magazin sa imi iau papuci, deja stiam pe care sa mi-i iau, cand ajung acolo: soc, era o singura pereche si aia 41, numar care e imi mare. Am intrebat o fata de acolo daca marimi mai mici sunt iar raspunsul negativ. Ma gandeam cum fac ca nu pot sa-mi iau tenesi, eu fiind imbracata in fusta eleganta.. Totusi am incercat alta pereche, parca eram motanul incaltat. M-am enervat, am plecat, m-am urcat in autobus si l-a rugat pe tata sa imi aduca o alta pereche de papuci ca aia din picioare mi s-au rupt si nu am gasit altii pe placul meu sa cumpar. Ajunsa, in sfarsit acasa, imi iau balerinii de schimb iar platformele, cele care s-au rupt, au ajung direct in tomberon! Si acum cand ma gandesc cum mergeam ma apuca rasul :)).
    Numele cu care m-am inscris: Ioana Mhm
    Share: https://www.facebook.com/ioana.mhm/posts/10201820658057587?ref=notif&notif_t=like
    Foarte frumos blog ul si chiar ai ce invata de pe pagina de facebook.

  41. nelida says:

    Cea mai tare amintire de vara este cea in care am implinit 18 ani(fiind nascuta pe 27 iunie).Parintii mei mi-au facut surpriza,spun surpriza pentru ca nu ma asteptam sa imi serbez in vreun fel majoratul,stiam ca nu aveau resurse financiare(se pare ca m-au pacalit)pentru a ma sponsoriza,dar au inchiriat un club cochet in Eforie Nord,cu canapele confortabile,masute sic si barulet, unde mi-am invitat toti prieteni dragi si a fost super distractiv:muzica,dans,voie buna si multe poze la care sa-mi aminteasca seara aceea.M-am simtit super mega rasfatata,am primit multe flori si cadouri,dar cel mai mult m-a facut fericita ca prietenii mei buni,care stateau destul de departe au facut tot posibilul sa ajunga.Pentru mine a fost de ajuns sa fie alaturi de mine.Aceasta este cea mai placuta amintire a mea.
    fb:Nelyda Nelly
    share: https://www.facebook.com/Nelyda.Nelly/posts/691257854233063

  42. Maria Beres says:

    Mi-as dori sa am inspiratia lui Eminescu sa pot descrie toate acele trairi interioare …sau talentul lui Grigorescu sa pot asterne pe panza sentimentele de nedescris in cuvinte pe care Delta le naste in sufletul meu.
    Raiul pasarilor si al pestilor, Delta Dunarii fascineaza prin mister si simplitate. Un loc care pare sa ascunda un secret, care te face sa te intorci si sa te bucuri ori de cate ori revii…
    Cand aluneci usor pe valurile Dunarii simti nemurirea. Vezi cum natura a pictat cel mai fabulous peisaj doar bucuria sufletului tau; ai ajuns in paradis: frumusetea ce te inconjoara iti taie respiratia, iar energia spectacolului unic si irepetabil iti umple sufletul de beatitudine.
    Simt, am o legatura indestructibila cu Delta. Mi-a furat sufletul si…inima.
    Aici am invatat ce este naturaletea, puritatea si inocenta si tot aici am invatat ce este iubirea.
    Locul acesta magic este oaza mea de liniste, locul in care am cele mai frumoase amintiri. Fie ca au fost filme in aer liber sau doar am stat in jurul focului ascultand sunetul mirific al chitarilor si al valurilor. Este locul in care nisipul se simte altfel, pasarile canta altfel, valurile rasuna altfel, chiar si licuricii sunt altfel. Totul este altfel, totul este diferit…o lume de basm.

  43. Maria Beres says:

    Am uitat vreo cativa pasi. Numai doi 😀
    https://www.facebook.com/maria.beres.5891/posts/1399650766917344
    fb: Maria Beres

  44. Diary says:

    Imi placea sa imi pierd orele din viata pe plaja, printre firele de nisip si printre valurile marii. Imi placea sa simt vantul mangaindu-mi corpul in intuneric, vara, in noapte…noaptea…Am fost dintotdeauna o persoana careia i-a placut mai mult noaptea decat ziua. In ochii mei nimic nu se compara cu iluziile colorate pictate de rasarit, acele momente in care culorile se imbratiseaza ilustrand, parca un tablou magic.
    Cel mai mult imi placeau noptile de vara in care eram cu tine. Stiu ca eram beti de fericire si ne placea sa dansam printre valurile reci ale marii. Iubeam noptile in care erai cu mine, si ne innecam amandoi in praful ce plutea in aer…praful ce se ridica incet atungi cand alergam ca nebunii dintr-un capat in altul al plajei. Zilele, tin minte, mult mai vag decat mi-as fi inchipuit, ne trezeam ametiti si imbratisati.
    Te-am iubit dar nu am putut sa-ti spun niciodata, desi am incercat de multe ori. Cuvantul „iubesc” imi iesea foarte usor pe gura, parca luat de vant,ca un fulg, dar „te”, atarna greu, dureros, ca o caramida. Iti spuneam ca iubesc aproape totul, insa pe tine te omiteam tot timpul, asa ca iti voi spune acum, incercand sa ma revansez pentru vara trecuta: „te-am iubit”.

  45. Camelia-Bianca Rednic says:

    Buna, Mona

    Aici share: https://www.facebook.com/rcameliab/posts/10200973166184384
    (FB: Camelia Covaci)

    Ziua de 08 din luna a 08-a a anului…Hmm, nu-mi mai amintesc anul cu pricina, sper să nu fie cu supărare. Imi amintesc atât de puţine date statistice vizavi de ziua aceea, încât nici nu mai contează. Dar ce contează atunci? Că am plecat într-o excursie planificată cu prietenii, la mare iar tu ai apărut parcă de nicăieri? Că dorul şi grija faţă de mine te-au aruncat în hăţişul gesturilor şi a cuvintelor copilăreşti şi inocente? Sau poate faptul că, deşi tacit am exprimat cândva un “nu”, la modul concret totul a ieşit invers. Inclusiv atunci : în 8 a 8-a din anul…(care nici nu mai contează).
    M-ai sunat să-mi spui că ai ajuns cu bine, şi că nu vrei să ma reţii mai mult de câteva zile (adică, cam tot sejurul meu). Dar ca mori de nerăbdare să-mi săruţi ochii, să-ţi plimbi mâinile prin păru-mi mirosind a iasomie şi sa vedem un apus de soare împreună.(De-ai şti cât imi doream !) Am ştiut că în momentul în care te voi privi în gri-albastrul ochilor tăi, nu voi mai avea nicio putere de înfrânare şi nu voi mai urma nicio regulă. În fond, eram slabă în faţa ta. M-ai luat de mână şi mi-ai spus “hai!”. Ne-am plimbat pe nisipul cald si fin, în briza binefăcătoare a mării, sfidând scoicile şi temerile. Ne-am pierdut în poveşti ore în şir şi-am uitat de tot : de rău,de bine, de prieteni, de familie. Pentru că nimic nu mai conta atunci şi pentru că, în sinea mea, am aşteptat de o veşnicie senzaţiile alea. Da, am privit apusuri de soare sângerii reflectate în mare şi ne-am împărţit sărutările binecuvântaţi de cer…de cer, şi-atât. Nici nu aveam nevoie de mai mult, poate doar de o fărâmă de speranţă că ceea ce se întâmpla nu va cunoaşte vreun sfârşit. Câteodată încăpăţânarea, alteori conştientizarea nepotrivirii caracterelor, pot să ducă la lucruri pe care să le regretăm sau nu mai târziu. Ceea ce rămâne însă e mereu amintirea ; amintirea clipelor minunate, unice : e glasul pescăruşilor şi mângăierea vântului cald, mâna ta care o strânge pe-a mea, miros de mare şi o vară indiană.
    Cu toate acestea am decis să lăsam marea la locul ei şi să ne continuăm fiecare drumul său. Aşa am simţit atunci că era cel mai bine, chiar dacă sufletul nu-nceta să-mi transmită cu totul altceva. De atunci, 2 ani consecutiv, timp în care trăiam în două lumi diferite, în ziua de 8.08. primesc de la tine următorul mesaj, mereu acelaşi : “Te caut în fiecare femeie…iar asta nu va cunoaşte un sfârşit până când n-am să te regăsesc”. Mai puţin anul trecut care a fost unul diferit, când ai ales să-mi spui doar atât “Da”. Atunci am înţeles. Până la urmă şi marea are destinul ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *